Modificarea legislației ucrainiene referitoare la minoritățile naționale a stârnit îngrijorare deopotrivă la București și la Budapesta. Și aceasta în contextul în care minoritatea românească din Ucraina reprezintă cea de-a doua mare comunitate națională minoritară din acest stat, după cea rusă, iar minoritatea maghiară este cea de-a treia ca importanță numerică. În ultimele săptămâni, Parlamentul de la Kiev a adoptat o legislație care restrânge dreptul minorităților naționale de a avea școli în limbile lor, iar acest lucru este nepotrivit, este de părere ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu.
În acest context, Teodor Meleșcanu a declarat că salută decizia Ucrainei de a cere avizul Comisiei de la Veneția asupra legilor referitoare la minoritățile naționale. El a adăugat că România încurajează Ucraina să ceară și avizul Înaltului Comisar pentru Minorități al OSCE. La rândul său, ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că atitudinea Ucrainei ar fi ostilă față de Ungaria și România, două țări care au susținut demersurile Ucrainei de apropiere față de Uniunea Europeană.
Ministrul ungar de Externe a vorbit despre un nou parteneriat româno-maghiar și a evocat o serie de proiecte care vizează cooperarea economică dintre cele două țări. Astfel, el ar dori construirea unei linii de tren de mare viteză care să lege Budapesta de Cluj și apoi de București. De asemenea, Peter Szijjarto ar vrea ca România și Ungaria să fie legate prin câte două intrări pe autostradă, în loc de una singură. De asemenea, un alt proiect este interconectarea infrastructurii energetice a celor două țări. Potrivit lui Peter Szijjarto, acest lucru ar urma să se întâmple în anul 2019, iar până în anul 2022, capacitatea de tranzit ar urma să ajungă la 4,4 miliarde de metri cubi.