Trei dintre cei mai cunoscuți arhitecți din România vor participa la Bienala de Arhitectură Transilvania BATRA 2017. Primul este Șerban Sturza, implicat în proiecte precum Fundația Pro Patrimonio și care a creat în conacul Țibănești din Iași un atelier unde pregătește dulgheri din toată Europa. Cel de-al doilea este Eugen Vaida, implicat în salvarea patrimoniului din sudul Transilvaniei și care este colaborator al unor proiecte ale Alteței Sale Regale Principelui Charles al Țării Galilor în România. Cel de-al treilea este Mihai Nuță, care face arhitectură de ultimă generație cu ajutorul unor elemente precum șindrila. Ei vor lua parte la conferința ”Rural, între rușine și administrație”, care va avea loc joi, 12 octombrie, de la ora 16.00.
Preocuparea arhitecților din spatele BATRA pentru felul în care se construiește în mediul rural nu este o noutate. ”În 2015 i-am dedicat o secțiune în cadrul concursului Bienalei, dar am renunțat anul acesta, pentru că am considerat că e mai bine ca mai întâi să formăm o cultură în acest sens, de aici și necesitatea acestei conferințe”, a declarat, în conferința de presă organizată astăzi, arh. Daniela Maier, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România Filiala Transilvania – OART și președinte BATRA.
”De foarte mult timp noi am fost obișnuiți ca mediul rural să fie un mediu de care fie ne e rușine, fie cădem într-o admirație arhaică…Ar fi cazul să începem să privim spre acel loc de unde (pro)vin mulți dintre noi ca la o sursă de calitate mai bună a vieții, ca alternativă la mediul urban, ca un element de identitate, de ce nu. Noi încercăm nu numai să tragem un semnal de alarmă, E momentul să generăm calitate a vieții în mediul rural, să le arătam oamenilor că arhitectura poate fi o pârghie pentru surse de venit, pentru o viață mai bună pe scurt. La conferința de joi vor veni și oameni care locuiesc la sate, oameni poate mult mai familiarizați decât noi cu tehnologia, ”umblați prin lume”, care au văzut și locuit în multe locuri, dar au constatat că îl interesează mai mult mediul rural și cât fac din satul lor până la aeroport, ce trafic de date au, și mai puțin ce ar putea face ei în centrul orașului”, este de părere și arh. Horațiu Răcășan, vicepreședinte al OART. Potrivit acestuia, sătenii sunt purtătorii de spirit ai locului. ”Satul românesc are resurse, dar nu știm să păstram ceea ce avem”, completează arh. Bogdan Fodor, membru în Colegiul Director al OART.