Cel mai mare pelerinaj românesc a luat sfârșit. Zeci de mii de ortodocși și de greco-catolici s-au strâns la Nicula, pentru venera o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, care are faima că ar fi făcătoare de minuni. Unii dintre pelerini au vegheat noaptea trecută și dimineața în ploaie, sub cerul liber, însă spun că sunt fericiți că au făcut acest sacrificiu în cinstea Sfintei Fecioare. Pelerinii au plecat spre casă cu buchete de busuioc, cu iconițe, cu rozarii, precum și cu gânduri bune.
La Nicula, în fiecare an, de 15 august, oamenii vin din toate colțurile țării. Pelerinii ortodocși s-au strâns la mănăstirea din deal, unde liturghia a fost oficiată de mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, împreună cu invitatul său, mitropolitul ortodox de Rwanda și Burundi, IPS Innocentius Byakatonda. Cei greco-catolici s-au strâns în curtea bisericii parohiale din sat, acolo unde liturghia a fost oficiată de episcopul român unit de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu. Acesta a dăruit comunității din Nicula o parte din moaștele Fericitului Iuliu Hossu, primul cardinal român din istorie, beatificat de Papa Francisc pe Câmpul Libertății din Blaj. Indiferent de confesiune sau de etnie, pelerinii de la Nicula s-au unit în rugăciune.
Pelerinii sunt atrași la Nicula de o icoană pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681. Icoana a lăcrimat la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar oameni de toate confesiunile au început să vină în pelerinaj în Nicula, unde icoana era păstrată într-o biserică ridicată pe deal. Papa Clement al XIII-lea a acordat pelerinilor indulgență plenară, iar Papa Pius al XI-lea a declarat Nicula drept sanctuar marian. Mănăstirea a fost întemeiată de episcopul Iuliu Hossu, în anul 1936. În anul 1948, comuniștii au interzis Biserica Greco-Catolică, au confiscat mănăstirea și au dat-o Bisericii Ortodoxe Române, care o folosește până azi, deși greco-catolicii au cerut restituirea ei.