Transformarea digitală a administrației publice reprezintă o mare oportunitate și o provocare. În acest moment, există fonduri, inclusiv europene, pentru digitalizarea instituțiilor și a proceselor. Însă experții în domeniu afirmă că cea mai importantă schimbare este cea a mentalităților.
Pandemia de coronavirus a accelerat transformarea digitală a administrației publice, inclusiv a administrațiilor locale. Însă nu toți primarii au înțeles exact ce înseamnă digitalizare. Experții în domeniu atrag atenția că, în multe primării, clasicele dosare cu șină au fost înlocuite de documente care sunt tipărite, semnate și trimise pe email. Adică, birocrația a rămas la fel, însă a fost mutată de la ghișeu la o adresă electronică. Însă digitalizarea presupune mult mai mult. Specialiștii în domeniu spun că trebuie dezvoltat un ecosistem de aplicații și soluții care să facă mai ușoară viața cetățenilor și mai ușor de gestionat munca funcționarilor.
Există și exemple pozitive. Așa ar fi Primăria Cluj-Napoca, unde cetățenii au la dispoziție peste 300 de proceduri digitale. Însă și în cazul Primăriei Cluj-Napoca, PR-ul este mai puternic decât realitatea. De exemplu, conducerea Primăriei afirma că nu vor mai trebui tipărite și completate nici un fel de documente emise de administrația publică locală și că totul va fi digital. Teoria sună frumos, însă la ghișeele Primăriei încă există multă risipă de hârtie. Apoi, în cazul noilor cărți electronice de identitate, anunțul inițial a fost acela că orice clujean își poate schimba cartea clasică de identitate cu una nouă. În realitate, vor fi schimbate strict cărțile de identitate care expiră și nici acelea toate, pentru că au existat crize legate de furnizarea de cipuri electronice. Un alt exemplu pozitiv este Consiliul Județean Cluj, care a fost premiat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru faptul că a fost prima instituție din România care a început să elibereze certificate de urbanism în format digital.
