Începând cu 1 iulie, salariul de bază minim brut garantat în plată a crescut la 4.325 de lei pe lună. Deși măsura aduce un plus financiar pentru aproximativ 1,7 milioane de salariați, decizia – intens disputată în interiorul Guvernului – este privită cu îngrijorare de mediul de afaceri.
Potrivit BusinessEdge, experții fiscali și reprezentanții IMM-urilor avertizează că majorarea va pune presiune pe costurile firmelor mici și va genera un nou val de scumpiri pentru consumatori.
Conform datelor oficiale de la Ministerul Muncii, creșterea este de 6,8% față de valoarea anterioară, reprezentând un plus brut de 275 de lei. În buzunarele angajaților, însă, vestea se traduce mult mai modest: venitul net ajunge la 2.699 de lei, ceea ce înseamnă o creștere efectivă de doar 125 de lei.
De această măsură beneficiază în mod direct 831.000 de angajați care erau remunerați cu minimul pe economie, dar modificarea va exercita un efect de domino și asupra altor categorii de salariați din economie.
Compromisul politic din spatele deciziei: „S-a opus Bolojan, a insistat PSD”
Majorarea de la 1 iulie vine după luni bune de dispute aprinse în coaliția de guvernare. În octombrie 2025, premierul Ilie Bolojan anunța ferm că salariul minim va fi înghețat, argumentând că orice majorare ar anula efectele plafonărilor de prețuri aflate în vigoare.
Ulterior, Executivul a revenit asupra deciziei, împingând însă termenul de aplicare din ianuarie în iulie 2026.
„S-a opus Bolojan și partea mai de dreapta din guvern. Dar a insistat foarte mult PSD-ul, și până la urmă au adoptat-o”, explică expertul în fiscalitate Gabriel Biriș.
Potrivit acestuia, creșterea salariului minim fără a fi legată de o creștere reală a productivității nu face decât să pună o presiune suplimentară uriașă pe angajatori, în special pe IMM-urile care activează în zone cu forță de muncă slab calificată.
Mediul de afaceri, în corzi: Scumpiri și închideri de firme
Reprezentanții patronatelor atrag atenția că momentul ales pentru această majorare este extrem de nefavorabil pentru micile întreprinderi, deja sufocate de fiscalitate și de costurile operaționale mari.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, subliniază că sectorul privat este deja afectat de liberalizarea pieței de energie și de scumpirea carburanților:
Efecte vizibile deja: „Vedem deja închideri de firme și pierderi de zeci de mii de locuri de muncă, pentru că situația economică a impus concedieri”, avertizează Jianu.
Cine câștigă cel mai mult? Deși costurile angajatorilor cresc, beneficiul real al salariatului este limitat, deoarece facilitatea fiscală (suma netaxabilă) a fost redusă de la 300 la 200 de lei. Statul rămâne, astfel, principalul beneficiar al colectării, susține articolul de pe BusinessEdge.
Ce urmează: Taxa pe salariul minim se mută în prețuri
Nota de plată a acestei decizii politice riscă să fie achitată tot de cetățeni, prin inflație. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că micile companii nu vor avea altă soluție pentru a supraviețui decât să transfere noile cheltuieli cu personalul în prețul final al produselor și serviciilor.
Pentru județul Cluj, un hub economic unde sectorul serviciilor și comerțul mic sunt extrem de dinamice, presiunea pe costurile cu forța de muncă riscă să accelereze scumpirile într-un context local oricum marcat de costuri ridicate ale vieții.
11 milioane de lei din fondul de rezervă al CJ Cluj vor ajunge în 37 de comune
