Vinurile din soiuri autohtone au trecere tot mai mare pe piețele externe, fie în monosepaje, fie cupajate cu soiuri internaționale. Aceste soiuri de vin sunt principalele motoare de creștere a exporturilor de vin românesc, în condițiile în care aproape 90 la sută din producția cramelor românești este absorbită de piața internă.
România este unul dintre cei mai importanți producători de vin din Uniunea Europeană. În funcție de an și de cantitatea produsă de struguri, România este situată pe locurile 6-7 în Uniunea Europeană și 11 – 12 la nivel mondial. Însă, datorită unui public fidel, aproape 90 la sută din producție este absorbită de piața internă. Lucrurile se vor schimba în viitor, pentru că ajung la maturitate tot mai multe proiecte vitivinicole finanțate de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că România produce o cantitate tot mai mare de vin de calitate bună, spune expertul în vinuri, Marinela Ardelean.
În ultimii ani, au apărut colaborări interesante între crame din România și din Republica Moldova, care au drept rezultat producția de cupaje foarte bune, spune reprezentantul unei crame, Alexandru Ganea, intervievat de Via Cluj TV.
În prezent, potrivit datelor oficiale, în România sunt autorizate aproximativ 300 de crame. 50 la sută din vinul pe care îl produc acestea este vin alb, urmat de vin roșu, rose și orange. Cel mai cultivat soi este Chardonnay, însă au crescut semnificativ și suprafețele cultivate cu soiuri autohtone, precum Fetească Regală ori Fetească Neagră. Deși sunt cultivate pe suprafețe mai mici, sunt în plină expansiune și suprafețele cultivate cu Busuioacă de Bohotin sau Negru de Drăgășani. Experții în domeniu spun că exporturile românești de vin ar crește mai rapid dacă ar exista politici publice de promovare a cramelor autohtone, care câștigă tot mai multe medalii la concursurile internaționale.
