Românii comemorează azi unul dintre cele mai dureroase episoade din istoria lor: cotropirea Basarabiei. Acum 205 ani, Imperiul Otoman a cedat Rusiei un teritoriu care nu îi aparținea. Este vorba de partea Principatului Moldovei situată între Prut și Nistru. Tragedia din 1812 are consecințe și azi.
Cotropirea Basarabiei a venit la finalul războiului ruso-turc din 1806 – 1812. Rusia a ocupat cele două Principate Române din afara Carpaților și a vrut să le anexeze în întregime. În 1808, rușii au organizat pearu gubernii: Basarabia, Moldova, Muntenia și Oltenia. În 1812, au cerut Imperiului Otoman să accepte stabilirea graniței pe Dunăre. Însă, amenințați de invazia Franței conduse de Napoleon Bonaparte, Rusia și-a restrâns pretențiile, mai întâi la întregul Principat al Moldovei, apoi la Moldova dintre Siret și Nistru și, în cele din urmă, la Basarabia. Rusia a obținut acest teritoriu prin Pacea de la București, după ce generalul Kutozov i-a mituit pe delegații turci. În Basarabia a fost pusă în practică o politică nemiloasă de rusificare.
Rușii au ocupat Basarabia până în 1918, când românii dintre Prut și Nistru s-au unit cu Regatul României. Însă, în 1940, rușii au cotropit din nou Basarabia și au ocupat și Bucovina de Nord. Basarabia a fost sfâșiată și mai mult. Sudul teritoriului românesc dintre Prut și Nistru, precum și Bucovina de Nord, au fost încorporate Ucrainei, iar în centrul Basarabiei și pe o fâșie de teritoriu de dincolo de Nistru, Stalin a format Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. În 1990, aceasta și-a proclamat independența, în ciuda vocilor care cereau Unirea cu România. Astfel, nedreptatea din 1812 produce consecințe și azi, spune academicianul Ioan Aurel Pop.
La 205 ani de la cotropirea rusească a Basarabiei, românii dintre Prut și Nistru continuă să trăiască într-un stat separat de România. Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări de pe continent, care oscilează permanent între România și Rusia, iar basarabenii își caută încă identitatea după două secole în care au fost oprimați, deportați și deznaționalizați.
Claudiu Pădurean
