„Au trecut 50 de ani de când, în 1910, la cea de-a doua Conferinţă a femeilor socialiste ce a avut loc ca Copenhaga, la propunerea înflăcăratei luptătoare Klara Zetkin, s-a hotărât să se sărbătorească ziua de 8 Martie ca ziua internaţională a femeii. De atunci, 8 Martie a devenit sărbătoarea solidarităţii internaţionale a femeilor muncitoare în lupta pentru drepturi economice şi politice. Mişcarea muncitorească internaţională a înscris pe steagul ei de luptă revendicările economice, politice şi sociale ale femeilor.
O jumătate de veac nu înseamnă prea mult în istorie, dar câte schimbări cu adevărat revoluţionare nu s-au întâmplat în aceşti 50 de ani în viaţa femeilor! La numai şapte ani de la Conferinţa de la Copenhaga, Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a adus zecilor de milioane de femei oprimate şi exploatate, umilite şi înjosite de pe întinsurile Rusiei ţariste deplina egalitate în drepturi cu bărbaţii. Ele au fost chemate ca, alături de tovarăşii lor liberi pentru prima oară în istorie, de orice exploatare şi asuprire, să făurească un stat fără seamăn în lume – statul muncitorilor şi ţăranilor.
Vorbind la primul Congres al femeilor muncitoare din întreaga Rusie, marele Lenin a arătat că femeile constituie o uriaşă forţă socială fără a cărei participare nu poate fi vorba despre transformarea socialistă a ţării. Cu adevărat libere, femeile sovietice s-au dovedit demne de marea încredere ce li s-a acordat, îndeplinind cu cinste sarcini din cele mai de răspundere în toate domeniile activităţii de stat.
În ţările de democraţie populară, femeile au căpătat drepturi egale în toate privinţele cu bărbaţii şi reprezintă o uriaşă forţă care contribuie la opera de construire a socialismului, la dezvoltarea economică şi culturală.
În patria noastră liberă, femeile participă zi de zi la conducerea treburilor statului. 71 de femei sunt deputate în Marea Adunare Naţională, iar 35.082 femei au fost alese deputate în sfaturile populare. Un număr mare de femei, însuşindu-şi pregătirea necesară, îndeplinesc funcţii de răspundere în aparatul de stat, în viaţa economică, în învăţământ, în domeniul sănătăţii publice, în instituţii ştiinţifice, artistice şi culturale. Peste 400.000 de femei fac parte din comisiile şi comitetele de femei de la oraşe şi sate, din întreprinderi, instituţii, G.A.S. şi G.A.C., antrenând în acţiuni tot mai importante milioane de femei din patria noastră.
Spiritul gospodăresc şi organizatoric al femeilor îşi găseşte un minunat câmp de activitate în domeniul acţiunilor cu caracter social. Ele sunt o forţă activă în acţiunea patriotică de înfrumuseţare a oraşelor noastre, în desfăşurarea activităţii comitetelor şcolare, în organizarea controlului obştesc.
În contrast cu viaţa fericită a femeilor din ţările socialiste, în ţările capitaliste, milioane de mame suferă văzându-şi copiii slăbiţi şi bolnavi din cauză că nu au ce le da de mâncare, că nu au cu ce să-i îmbrace, că n-au posibilitatea de a-i da la şcoală.
În ţările care mai gem sub exploatarea colonială, milioane de femei trăiesc în cea mai neagră mizerie, rezultat al politicii de jaf conduse de colonialişti. Ele luptă dârz pentru eliberarea naţională, pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru un trai mai bun. Milioane de femei din ţările socialiste, mândre de realizările şi drepturile lor, îşi exprimă deplina simpatie faţă de femeile muncitoare din ţările capitaliste.
A devenit o tradiţie scumpă celor ce muncesc din toate ţările lumii ca 8 Martie să fie întâmpinat sub semnul luptei crescânde pentru pace, pentru coexistenţă paşnică, pentru drepturi şi libertăţi democratice pentru femeile şi toţi cei ce muncesc. Femeile din toate ţările sunt interesate în menţinerea păcii, în definitiva înlăturare a spectrului războiului, în triumful vieţii”. [„Făclia”, Anul XV, nr.4157, Cluj, 8 martie 1960].
Clujul de ieri este rubrică permanentă a ClujInsider şi ClujToday, realizată de istoricul clujean Felix Ostrovschi.
